Da, eu sunt. O persoană creată din emoții pure. Fie ele bune, fie ele rele. Sunt un produs al sentimentelor antagonice. Când crezi că sunt miere, când mă transform în fiere. Și la fel îți fac și zilele dacă îmi stai în cale. O știu toți cei apropiați mie. De ce să mă feresc de unii sau de alții dacă așa e natura mea? Mă placi sau nu mă placi, mă ai cu bune și cu rele. Asta până voi decide să transform partea negativă a caracterului meu în ceva pozitiv.
Nimeni nu mă poate schimba. Din emoții intense mă definesc
Nici măcar mama sau soțul meu. Și ei mă cunosc cel mai bine. Așa că lăsați-mă să fiu eu mereu. Stați pe aproape când torc și feriți-vă de mine când zgârii. Că zgârii rău. Și cam las urme în suflet.
Tot eu sunt cea care nu își cere iertare prea des. Aproape deloc, chiar dacă știe că greșește. Și că face pe cei de lângă să sufere. Emoții din care sunt compusă. De asemenea devin foarte geloasă, sau poate invidioasă, când cei din jur fac lucruri pe care aș vrea să le fac eu în momentul ală. Chiar dacă eu am făcut același lucru cu puțin timp înainte. Eu trebuie să trăiesc fiecare viață din lumea asta. Poate așa mi-aș satisface orgoliul ăsta imens.
Urăsc să văd că o persoană e mai experimentată decât mine în ceva. Urăsc să recunosc că știe mai bine decât mine despre ceva anume. Urăsc să văd că are un bagaj de experiențe mult mai intense și mai interesante decât cele ale mele. Dar știi ce? Cel puțin eu recunosc asta în fața mea și deschis către alții.
Poate cândva, când lumea asta enormă îmi va fi suficient de cunoscută, nu voi mai simți așa
Dar până atunci, asta sunt. Și încă un lucru care mă enervează la culme. Nu îmi place când nu am dreptate. Poate că nu am iar tu vii și îmi dai și suficiente argumente pentru asta. Nu contează! Tot nu e așa cum spui tu! E cum cred eu! Ha! Dar de asemenea mi se pare enervant și invers. Când cineva crede că are dreptate, îi spui câte în lună și în stele că nu e așa, dar tot pe a lui o ține. Hmm, da. Recunosc o persoană enervantă când o văd. Fiindcă așa sunt și eu. Și o văd perfect în cei din jur care sunt ca mine.
Dar nu am leac, jur! Și parcă nici nu vreau să îmi găsesc. Pentru că emoții. Haha!
Sursa foto: Pexels
