Site Overlay

Prezenta

Please follow and like us:

Era prin 2009. Aveam cam 18 ani si eram la majoratul unei prietene. Era iarna si frig, dar asta nu ne impiedica sa ne simtim ca la 18 ani acasa la ea, fara adulti care sa stea cu ochii si gura pe noi. Eram majori cu totii! Dupa cateva ore de chefuit in casa si bulgarit pe afara, trecuse de miezul noptii si pleoapele atarnau grele la toata lumea. O fi fost efectul visinatei, o fi fost zbenguiala fericita de pe afara sau pur si simplu lipsa de antrenament pentru nopti albe. Nu mai stiu exact! Cert e ca fiecare dorea sa doarma si acum prietena mea trebuia sa faca imparteala. Cum era tarziu si nimeni nu mai putea pleca acasa, am ramas cu totii acolo.

Socoteala a facut ca eu sa dorm alaturi de sora prietenei mele in bucatarie, pe o canapea micuta ce se facea si pat. Nu mai stiu ce-am facut, ce am mai vorbit, dar am ajuns in sfarsit in pat, franta de oboseala. Eu am ales partea din margine a patului, sora prietenei mele partea de la perete. Dupa ce am mai vorbit un pic intre noi, am adormit ca vrajite. Dupa putin timp, m-am trezit deodata auzind un pas usor pe podeaua de lemn si m-am simtit privita. Sora prietenei mele dormea linistita langa mine. O simteam acolo si ii auzeam respiratia regulata. Nu era ea cea care ma privea. In creierul meu s-a produs neliniste. Putea sa fie vreunul dintre ceilalti invitati sau chiar prietena mea care a venit pana in bucatarie. Dar pe de alta parte simteam ca nu e asa. Si in tot acest timp imi tineam ochii stransi, parca nedandu-le voie sa priveasca si sa desluseasca sursa misterului.

Eram ca in transa. Stateam cat de nemiscata puteam si cred ca imi tineam si respiratia. Si totusi nu sinteam acea spaima ca de pe urma filmelor horror vizionate. Simteam o prezenta blanda, chiar curioasa care era foarte aproape de mine si ma privea de undeva de langa pat, pe partea mea. Dar chiar fara sa simt vreo primejdie, tot eram inspaimantata deoarece stiam ca ceva ciudat se petrece si eu eram sursa facinatiei cuiva(spirit sau fiinta vie). Cat de bizara a fost intamplarea numai eu pot sti, insa nesimtind pana la urma nici o urma de amenintare, probabil ca am adormit.

A doua zi am intrebat-o mai intai pe sora prietenei mele daca a simtit si ea acelasi lucru in noaptea precedenta. Ea a zis ca a dormit neinvartita si nu s-a trezit decat de dimineata. Pe urma am trecut cu interogatiile la prietena mea si la ceilalti invitati. Ei au zis ca nu au fost prin bucatarie niciunul dupa ce s-au bagat in pat. Mai ramanea doar sa-mi explic acea ciudata intamplare de dupa miezul noptii printr-un vis sau printr-o prezenta supranaturala curioasa. Vis nu a fost iar ceea ce mi-au zis mai pe urma surorile m-a facut sa cred in a doua ipoteza.

Ele mi-au spus ca mai demult, cand erau ele mici, bunica lor obisnuia sa doarma in acea parte a casei, adica in bucatarie, pe acea canapea care avea ceva istorie. Astfel mi-am explicat faptul ca probabil fiind straina de casa aceea si de fostii ei locuitori, spiritul de pe alta lume a bunicii fetelor, s-a intors in acea noapte ca sa vada cine i-a luat locul in pat. Asa imi explic si prezenta linistita, dar curioasa, care parca ma tintuia cu privirea pana s-a convins de cine eram si cum am ajuns in locul ei.

Oricui o spun(si o spun rar), zice ca acest lucru se explica cumva si nu e defel vorba de o prezenta supranaturala. Dar eu stiu ce am simtit si cel de-al 6-simt nu se inseala niciodata la mine. Si acum, cand scriu despre asta, parca intepenesc deodata si imi aduc aminte de acea senzatie stranie care imi dadea fiori la o ora atat de tarzie si intr-o liniste parca de mormant.

Voua vi s-a intamplat vreodata sa simtiti, sa vedeti sau sa patiti lucruri stranii pe care nu le puteati pune sub semnul realitatii, ci a supranaturalului?

Sursa foto: Pexels.com

 

Kisses, 

~ Oana M. 

 

Please follow and like us:

26 thoughts on “Prezenta

  1. În viață mi s-au întâmplat multe lucruri “neînțelese”. Dar când frizau paranormalul sau supranaturalul mereu le-am atribuit “jocului” subconștientului. Asta nu înseamnă că minimalizez ceea ce ai simțit tu. Sunt convinsă că pentru tine a fost cât se poate de real… și poate chiar a fost, ce știu eu? Doar că am tendința să fiu destul de pragmatică atunci când vine vorba de acest subiect.
    În altă ordine de idei, bunica prietenei tale aș spune că a fost un om bun 😊

  2. Wow, ce experienta! Intr-adevar, nu toata lumea crede in asemenea lucruri, dar pe mine m-ai nimerit bine, pentru ca si eu cred. Mi s-au intamplat multe, as putea sa-ti povestesc si as risca sa ma crezi nebuna, la final :))) Ma bucur ca finalul a fost unul fericit, ca nu ti s-a intamplat nimic. 🙂

    1. Ma bucur ca nu sunt singura careia i s-a întâmplat asa ceva. Eu cred ca exista asemenea entități. Și cred ca totul este trimis tot de la Dumnezeu.

  3. “Oricui o spun (si o spun rar), zice ca acest lucru se explica cumva si nu e defel vorba de o prezenta supranaturala.”
    Inseamna ca nu o spui cui trebuie. In general, fiintele umane sunt capabile sa inteleaga doar nivelele spirituale pe care le-au atins deja. Nu este vina nimanui, asa suntem noi “construiti”. Mai devreme sau mai tarziu, in viata ajungem sa intelegem ceea ce… candva… ni se parea fictiune.
    Ca sa nu o mai lungesc… Felicitari, Oana! La o varsta asa “frageda” ai fost binecuvantata sa poti accesa ceea ce altii nu pot… inca. Daca era spiritul bunicii sau nu… o sa vina clipa in care te vei lamuri. Fiind empata “din nastere” si in plus, avand oarece abilitati de a intelege povestea ta… as inclina sa cred ca nu bunica a fost acolo. Daca am dreptate sau nu, imi vei spune tu… intr-o zi. Pana atunci, te imbratisez cu drag! 🙂

  4. Probabil e de vina faptul ca te aflai intr-un mediu necunoscut, strain. Teama de necunoscut a dus la inventarea lui Bau Bau. Eu cred in intuitii, pentru ca pe acelea le-am trait si unele s-au adeverit.

    1. O fi asa, nu zic nu. Dar nicidecum nu am simțit că ar fi fost vorba de bau-bau. Ci era destul de reconfortant, chiar daca suna ciudat. M-am simțit protejata apoi și nicidecum amenințată in vreun fel.

  5. Mulțumesc frumos de mesaj și de cuvintele frumoase. A fost Într-adevar o experiență unică ce nu poate fi explicată, ci mai mult simțită. 🤗

  6. Ce experiență! Am trăit și eu ceva asemănător îmtr-o vacanță. În miezul zilei, în fața unai bisericuțè din Thassos, citeam hramul înscris pe perete. I-am spus mamei cum se numește bisericuța, dar am.pus accentul greșit. Imediat, o voce bărbătească m-a corectat. Nu eram decât noi două. Am bănuit că vine din interiorul bisericuței. Când am intrat, nu eta nimeni.
    Nu știu cine a fost, dar a fost o experiență stranie.

    1. Uuhh, mi-a dat fiori relatarea ta. E si mai stranie decât a mea, pe bună dreptate. Cred în supranatural, de altfel.

  7. E dificil să nu fii crezut. În copilărie am suferit de paralizia somnului şi nu aveam habar. De fapt nimeni nu ştia că există paralizia asta. Eu, în schimb, ştiam că toate întâmplările de peste noapte erau reale, dar nimeni nu mă credea, iar asta a fost groaznic. Nu dau detalii fiindcă sunt creepy. După ce, din întâmplare, am văzut un documentar despre paralizia somnului, am scăpat de toate traumele legate de întâmplări.

    1. Ma bucur pentru tine ca esti bine acum. Nu știu exact în ce constă paralizia somnului. Dar cunosc acea senzație stranie când dormi și ai parte de un vis rau în care te simți ca paralizat, în plus nu poți sa respiri. Te chinui, dar nu te poți misca deloc și nici gura nu te ajută, sa articuleze un strigăt de ajutor. Am trăit și asa ceva si e groaznic. Simți ca te sufoci. Vrei din tot sufletul să te trezesti, dar parca ceva te apasă și îți face rau. Nu știu dacă asta este paralizia somnului, dar este destul de rea si ea.

    1. Da. Eu cred în asemenea lucruri. Și mie mi se întâmplă să mai aud zgomote suspecte prin casa, dar le atribui căldurii, vechimii casei sau altor lucruri perceptibile. Deși nu e același lucru când aud asta după ce am vazut un film de groaza sau am citit un thriller.

  8. Nu imi aduc aminte de astfel de trairi sau momente, dar nici nu cred ca mi-as dori sa le simt. Eu cred ca e si un pic de subconsitent, motiv pentru care nu ma uit la filme horror sau care merg in directia acea.

    1. Da. Poate ca e si asa. Dar repet ca nu a fost ceva nelinistitor. Si legat de filmele de groaza, da, chiar ma uitam des la asa ceva in perioada aia. Dar nu cred ca asta explica situatia. 😛

  9. Da, chiar pot spune că am trecut prin asemenea experiențe. E și dificil de explicat asemenea trăiri, dar totuși există. Nu toți pot percepe lumea sau lucrurile, așa cum le vezi tu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll Up

You like what you read? Then share it worldwide!