Cararea pierduta de Alain-Fournier

Please follow and like us:

Printre ultimele carti citite de mine se afla si “Cararea pierduta” de Alain-Fournier. Am scris putin despre ea si pe pagina de Facebook a blogului si am promis ca voi reveni cu o recenzie. Vorba vine recenzie, ca eu nu ma simt critic de carte incat sa pot analiza la fel de bine asa ceva. Dar despre impresiile mele si daca ti-o recomand sau nu, tot pot sa scriu aici pe blog.

Asa ca uite parerea mea despre cartea “Cararea pierduta” de Alain-Fournier

In primul rand, iti zic ca mi-a placut mult si ti-o recomand si tie. Cartea are in jur de 240 de pagini, formatul de la Editura Polirom, Top 10+, cu un scris mic, dar nu obositor.

Este vorba, in mare, despre o poveste de prietenie, dragoste, aventura si vise, traita de cativa tineri. Toate intamplarile din aceasta carte se petrec in perioada dintre adolescenta si maturitate, atunci cand traiesti prima prietenie puternica, prima iubire si prima aventura din viata ta care te va face sa iti doresti mai mult. Insa, de asemenea, se pare ca romanul reda cumva prin povestea de dragoste dintre Augustin si Yvonne, propriile macinari din tinerete ale autorului, cand a trait o iubire neimpartasita. 

Personajele principale sunt Francois Seurel, cel care povesteste toata aventura, prietenul sau – Augustin Meaulnes(sau Le Grand Leaulnes, cum i se mai zice si dupa cum este numita si numita cartea in format original, limba franceza), tanara castelana misterioasa Yvonne, fratele ei, castelanul Frantz de Galais si logodnica sa nefericita, Valentine.

Atunci cand Augustin apare pe neasteptate in viata lui Francois, zilele acestuia din urma devin mai bune si mai palpitante. Si-a facut un prieten mai matur, mai curajos si pe care il admira toata lumea. Tot ceea ce traieste Augustin il afecteaza indirect si pe Francois. Iar aventura tainica ce l-a dus pe Marele Meaulnes pe o carare ciudata de pe care s-a intors dupa mai multe zile, il face partas la tot misterul si pe Seurel, bun tovaras, care isi da seama ca ceva maret s-a petrecut cu prietenul sau.

Dar cum s-a ajuns la ratacirea fara urma timp de cateva zile a lui Augustin?

Dorind sa faca o surpriza, tanarul ia o caruta si decide sa mearga pe o scurtatura ca sa ii aduca in vizita de la gara pe bunicii lui Francois. Dar intamplarea face ca drumul sa fie lung, adolescentul sa nu-l stie bine si seara sa se lase fara vreo urma de intoarcere pentru baiat. Asadar, el se rataceste de drumul bun, ajunge pe poteci nebatute si pe o carare misterioasa care il va duce la un castel in ruine, unde va lua parte la o petrecere bizara, fara sarbatoriti.

Acolo o cunoaste pe sora castelanului in cinstea cui se da petrecerea si se indragosteste de aceasta. Insa, la un moment dat, tot bairamul se destrama pe neasteptate si el trebuie sa plece de pe domeniu, pentru a ajunge din nou acasa, dupa o lipsa de cateva zile bune. Mistuit de dor si de iubire, Augustin va tine secreta aventura lui, dar prietenul sau Francois isi da seama ca ceva s-a intamplat si in cele din urma ii se dezvaluie marele secret al amicului sau.

Impreuna incearca sa regaseasca ‘cararea pierduta‘ si domeniul acela misterios unde a intalnit-o pe frumoasa Yvonne. Insa, toate incercarile sale dau gres si se lasa batut, dezamagit fiind de neputinta sa. In tot acest timp, apare in cadru si castelanul Frantz de Galais, deghizat ca un vagabond ce tulbura linistea la scoala. Insa, acesta nu doreste decat sa il ajute pare-se pe Augustin sa regaseasca drumul catre cararea pierduta spre domeniul din padure.

In cele din urma, nobilul se arata cine este(sau isi dau seama cei doi prieteni despre asta), dar dispare cu totul inainte ca baietii sa il poata intreba despre sora lui. Totul in aceasta poveste este legat atat de strans incat iti vei da seama de asta inaintand cu cititul, dar fiind atent la tot. Petrecerea de la domeniul misterios unde a ajuns din intamplare Augustin era data in cinstea logodnei lui Frantz de Galais cu iubita sa, Valentine. Insa, pentru ca aceasta a fugit, tanarul castelan a incheiat petrecerea, ba chiar a dorit sa incheie socotelile si cu viata.

Dupa ce timpul a mai trecut, Augustin fiind dezamagit de aventura sa si dorind sa o uite pe cea pe care nu o mai putea vedea macar pentru ultima data, pleaca la Paris pentru a incepe o noua viata. Insa, acolo destinul il va pune fata in fata chiar cu Valentine, iubita prietenului sau Frantz de Galais, ce o cauta disperat prin lume.

Insa, pe de alta parte, un Francois maturizat o descopera pe Yvonne si domeniul din aventura traita de prietenul sau, si incearca sa ii dea de stire despre regasirea ei. Marele Meaulnes se intoarce, dar vai, fericirea nu mai este aceeasi. Parca ceva ii apasa sufletul. Desi o regaseste pe fata visurilor, are ceva pe inima. Ii ia mult sa isi dea seama ca fericirea se afla in fata lui si doar trebuie sa intinda mana ca sa o atinga.

Si totusi, cei doi se casatoresc, dar Augustin inca are sufletul apasat de o povara – o promisiune facuta cumnatului sau – Frantz de Galais. Trebuie sa porneasca in alta aventura pentru a o gasi pe Valentine, logodnica disparuta a castelanului. Drept pentru care paraseste iubirea si pleaca pentru mult timp in lume. Alaturi de Yvonne nu va ramane decat Francois, prieten fidel, care o va imbarbata si ii va povesti despre tineretea si aventurile sotului ei. 

Probabil ca fericirea adevarata ar fi constat in casatoria ambelor cupluri de tineri: Augustin cu Yvonne si Frantz de Galais cu Valentine, avandu-l alaturi ca prieten bun pe inimosul Francois. Dar finalul este tare emotionant si nu coincide neaparat cu ceea ce ne dorim sau isi doresc protagonistii. Este un final dulce amarui pe care te las sa il descoperi singur citind aceasta carte minunata. 

Da. S-ar putea spune ca este o poveste romantica, dar nu este una obisnuita si nici cu acel happy-end pe care il gasesti in majoritatea romanelor de dragoste. Este mai degraba o poveste de aventura, prietenie, iubire, dorinta neimplinita, zbucium sufletesc si fidelitate dusa pana in panzele albe. 

Cu siguranta te vei regasi retraind prima iubire si primii fiori sau fluturasi in stomac care nu iti dadeau pace dupa ce te-ai indragostit intaia oara.

Si daca doresti sa iti achizitionezi aceasta carte pentru a o citi de la cap la coada, o poti gasi la Libris, Elefant, Cartepedia si Carturesti.

 

Sursa foto: galerie personala

Please follow and like us:

One thought on “Cararea pierduta de Alain-Fournier”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *