Soareci si oameni de John Steinbeck

Please follow and like us:

O carte pe care doream sa o citesc de ceva vreme, “Soareci si oameni” de John Steinbeck este un roman clasic pe care nu trebuie sa il ratezi nici tu. Cuprinde o poveste de viata emotionanta, despre prietenie, dar si despre puterea destinului. Te face sa iti dai seama de toate nedreptatile de pe lumea asta si de faptul ca fiecare om, sub infatisarea sa inchipuita, gazduieste si o parte viciata.

Formatul cartii nu este nici el deloc descurajant. De exemplu, cartea tiparita de Editura Polirom, in colectia Top 10+, nu are decat 176 de pagini. Eu am citit-o intr-o sambata luminoasa, in doar o ora. Povestea te prinde si parca vrei sa vezi ce se va mai intampla in continuare cu protagonistii. Si desi ai dori ca parcursul lor sa fie unul lin si fara probleme, tot nu poti sa nu ai un presentiment ca ceva rau se va intampla. 

Scriitorul John Steinbeck a fost rasplatit in anul 1962 cu Premiul Nobel pentru Literatura.

 

Cartea “Soareci si oameni” este prima pe care o citesc de la acest autor

Cu toate acestea, el a mai scris:

  • Fructele maniei  – pentru care a luat Premiul Pulitzer
  • Strada Sardinelor
  • La rasarit de Eden
  • Iarna vrajbei noastre
  • Perla

Acestea nu sunt toate operele sale, dar probabil ca sunt cele mai cunoscute. In plus, mai multe dintre aceste carti au avut parte si de ecranizari celebre, care au fost la fel de apreciate de cititorii cartilor lui John Steinbeck.

O poveste simpla, dar emotionanta, despre doi prieteni diferiti

Personajele acestei scriituri din care poti invata atatea sunt doi prieteni, lucratori sezonieri, care umbla mereu unul cu celalalt. Este vorba despre Lennie – un barbat imens si cu forta de munca, dar cam intarziat mental, si despre George – un barbat inteligent si sensibil, care are grija in orice situatie de prietenul sau Lennie, scotandu-l totodata si din belele.

Ei cauta sa munceasca un timp pe la diverse ferme pentru a reusi sa stranga suficienti bani ca sa-si poata vedea visul implinit. Este vorba despre cumpararea unei casute doar a lor, cu o bucata de pamant pe care sa fie stapani si cu animale in jur cu ajutorul carora sa supravietuiasca. O viata simpla, un vis frumos, si totusi atat de greu de realizat in acele timpuri. In plus, mai exista o problema. Daca pe unde ar merge sa munceasca lucrurile ar decurge normal si ar ajunge sa isi ia banii la sfarsitul sezonului, cei doi s-ar vedea cu banii si si-ar putea lua in sfarsit libertatea mult dorita. Insa, din cauza naivitatii si a prostiei mari de care da de cele mai multe ori dovada Lennie – uriasul ‘copil mare‘, cei doi prieteni tot intra in belele si trebuie sa fuga din respectivul loc pentru a scapa basma curata.

Deseori, George ii spune prietenului sau ce sa faca, cand sa vorbeasca si ce sa vorbeasca, deoarece Lennie este cam greu de cap si cu putina aducere de minte. Insa, tot acest urias bland, dar prostut, are o pasiune iesita din comun: ii place sa mangaie tot ceea ce este moale si neted. Astfel ca poarta cam mereu dupa el soareci in buzunar, pentru a-i mai mangaia din cand in cand, deoarece ii face placere. Insa, din pacate, pentru ca aceste fiinte sunt atat de firave, el ajunge in cele din urma sa le omoare. Nimic nu pare sa reziste in mainile uriasului Lennie care nu vrea sa faca nimic rau, dar are o forta fizica coplesitoare. 

Atunci cand cei doi prieteni ajung la o noua ferma pentru a intra la munca spre obtinerea capitalului necesar realizarii visului cel mare, Lennie iar intra in belele cu fiul patronului si cu nevasta acestuia, care de altfel nu este deloc usa de biserica si se arata mereu prin preajma muncitorilor, invocand diverse pretexte. Si tot pentru ca uriasul naiv nu stie ce sa zica sau rade cand nu trebuie, fiul patronului – un bataus nervos – il ia la ochi si incepe sa aiba pizma pe el. George incearca sa dreaga lucrurile si sa impace partile ca sa nu se mai iveasca vreun scandal in urma caruia sa dea iarasi bir cu fugitii, insa nu va ajunge decat sa faca ceva ce nu ar fi vrut sa faca vreodata, dar la care probabil s-a gandit de atatea ori. 

George ii spune de atatea ori lui Lennie ca fara el ar fi ajuns departe, s-ar fi capatuit, ar fi liber, insa atunci cand uriasul ii propune sa plece si sa-l lase singur, tanarul isi retrage cuvintele. Intr-adevar viata lui George ar fi fost alta fara Lennie pe capul lui, deoarece oriunde merg in doi trezesc suspiciuni si mai sunt starnite si belele din cauza uriasului cu minte de copil. Iar lucrurile nu vor sta altfel nici la noua ferma la care au ajuns ca sa munceasca. Lennie reuseste sa enerveze pe cine nu trebuie si de asemenea nici nu stie sa tina secretul lor cel mare, astfel ca in scurta vreme mai multa lume stie despre planurile lor.

Mai mult decat atat, intr-o zi Lennie este prins in mrejele nevestei batausului atunci cand este singur, si reuseste fara voia lui sa o omoare pe aceasta. Iar cand isi da seama de ce a facut, se duce sa se ascunda asa cum i-a zis prietenul lui George in cazul in care da de belele. Oamenii prind de veste, isi dau seama de faptas si cauta sa se razbune pe acesta, facandu-si singuri dreptate. George trebuie sa se prinda in hora ca sa nu trezeasca celorlalti suspiciuni cum ca ar fi implicat, si astfel se alatura celorlalti in vanarea lui Lennie. In plus, el stie unde se ascunde uriasul sau prieten. Iar in sfarsit va face ceva extrem de trist, care il va scapa de o povara pe de-o parte, dar ii va incarca constiinta pe de alta parte. 

 

Daca ti-ai dat seama despre ce este vorba sau nu, ar trebui sa citesti singur cartea ca sa vezi totul de-a fir-a-par si sa judeci tu insuti povestea din punctul tau de vedere. 

Eu mi-am procurat cartea de pe Libris, insa o poti gasi online si la Elefant si Carturesti.

Lectura placuta si nu uita sa imi impartasesti impresiile tale referitoare la aceasta carte!

Kisses,

~ Oana M. 

Please follow and like us:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.