“Placinta e dulce la sfarsit” de Alan Bradley este o carte în care flerul si nasul bun al lui Sherlock Holmes și analiza la rece a personajelor Agathei Christie(Miss Marple si Hercule Poirot) se îmbină în făptură unei pustoaice de 11 ani. Flavia de Luce, o fată pasionată de chimie.
În încercarea de a-i dezlipi tatălui său eticheta de criminal, Flavia, o adevărată detectiva in devenire se pune pe urmele lăsate de victima din grădina cu castraveti a conacului si descopera rand pe rand indicii și dovezi care o vor face sa ajunga la concluzii prețioase pentru ancheta sa personala, dar și a politiei.
Din aceasta poveste polițistă intesata cu denumiri de compusi chimici și reactii toxice nu lipsesc persoanele colectionare de timbre rare, magia, amintirile din tinerețe sau cele mai prețioase timbre ce au existat vreodată pe teritoriul Angliei.
Fata pune cap la cap, pe rand, toate informatiile stranse, însă inainte sa ajunga sa dezvaluie adevărul și identitatea criminalului, va fi chiar rapita de acesta si va trebui sa gândească la rece o solutie pentru a evada.
În plus, vei descoperi de-a lungul lecturii citate și titluri ale altor cărți bune și a unor scriitori de care trebuie sa stii.
Romanul polițist “Placinta e dulce la sfarsit” este suficient de captivant încât să te tina aproape o zi intreaga până când il vei da gata pe tot
“O lectura savuroasa si incantatoare.” – The Guardian
“Stralucita, irezistibila si incorigibila, Flavia are un viitor lung inaintea ei … Cu acest roman politist, Bradley isi face un debut remarcabil.” – Kirkus Reviews
“Un roman captivant si plin de viata.” – Library Journal
Romanul “Placinta e dulce la sfarsit” de Alan Bradley, fost jurnalist in presa canadiana, a fost tradus in 36 de limbi si a fost premiat cu:
- Dagger Award in 2007
- Agatha Award in 2009
- Dilys Award in 2009
- Arthur Ellis Award in 2010
- Spotted Owl Award in 2010
Formatul cartii in editia pe care o am eu este de la Editura Trei, Fiction Connection, si are 408 pagini, dintre care 403 in care este relatata toata povestea politista.
P.S. Mie mi-a placut acest roman destul de mult, dovada ca l-am dat gata intr-o singura zi. Insa, daca ar fi sa reprosez ceva cartii, ar fi faptul ca desi Flavia de Luce este un personaj inteligent si cu o cultura generala vasta, dar si cunostinte de chimie ce ar face gelos pana si un doctorand, parca totusi prea le stie pe toate, ceea ce in mod normal ar fi imposibil pentru un copil de doar 11 ani.
Insa, in mare, este o carte frumoasa, cu intrigi, mistere, secrete de familie, pasiuni devastatoare si santaje ce duc la morti suspecte.
Daca te hotarasti sa o cauti si sa o citesti, iti doresc ‘Lectura placuta!’
~ Oana
2 thoughts on “O recenzie – Placinta e dulce la sfarsit de Alan Bradley”