Ultima data cand am fost in Romania, adica prin iarna, m-am plimbat putin si prin Iasi, orasul studentiei mele. Si pentru ca tot ceea ce ador mai mult acolo sunt casutele si anticariatele cu carti vechi de pe Lapusneanu, nu am putut sa ratez ocazia de a-mi mai imbogati biblioteca cu doua carti bune. Am ales romanul Brighton Rock scris de scriitorul englez Graham Greene si biografia afganei in cautare de dreptate Malalai Joya – In numele poporului meu.
In ceea ce priveste acest articol, va fi despre romanul lui Graham Greene – Brighton Rock
Cartea este mai exact un thriller de 350 de pagini(editia POLIROM) cu crime si mafioti care zice povestea lui Pinkie, a bandei lui de complici si a doua femei care se remarca fiecare in felul sau prin forta interioara. Actiunea se petrece in statiunea litorala Brighton din comitatul East Sussex din Anglia.
Treaba sta cam asa:
Un personaj – fost membru al bandei de gangsteri al lui Kite – Charles “Fred” Hale este ucis de catre noul lider al bandei de mafioti – tanarul Pinkie. Acesta din urma detine “sefia” gruparii dupa ce fostul lider – Kite – a fost ucis din cauza tradarii lui “Fred”.
Insa, inainte sa fie exterminat de catre Pinkie si complicii sai, “Fred” reuseste sa starneasca grija si atentia unei doamne bine intentionate – Ida – in compania careia ar fi putut trece linistit de pericolul bandei lui Pinkie.
Odata afland de moartea lui “Fred”, Ida care l-a vazut doar intr-o singura zi, dar si-a dat seama ca era speriat de ceva, porneste o adevarata cercetare pentru a demonstra politiei ca nu a murit din cauza naturale(asa cum se presupunea), ci ucis de catre cineva.
Ida este o doamna bine, careia ii place viata si dreptatea. Desi nu este religioasa, este tare bine intentionata si indrazneata, punandu-se ca un copoi pe urmele lui Pinkie si a bandei sale de mafioti.
Datorita unui pont la pariurile cu cai, dat tot de “Fred” inainte de a disparea, Ida are acum si banii necesari pentru a-si duce cercetarea la final, in demascarea ucigasului. Este de admirat faptul ca desi nu il cunostea decat de o zi si nu apucasera sa schimbe prea multe cuvinte, Ida isi da seama ca “Fred” era speriat si miroase ceva putred la mijloc, cautand sa o faca pe justitiara in pedepsirea faptuitorilor.
Ida “miroase” situatia si este, dupa mine, cel mai complex si fascinant personaj al romanului Brighton Rock
In investigatiile ei amanuntite, tot Ida da de o chelnerita nou angajata in localul unde se spune ca ar fi lasat “Fred” – jurnalist – ultimele carti de vizita ca sarcina pentru ziarul la care lucra. Lucrurile, insa, se complica deoarece Pinkie si ai lui omorandu-l pe “Fred”, nu au asteptat ca mai intai sa isi distribuie aceste bilete norocoase in locurile in care ar fi trebuit.
Asadar, sarcina aceasta este transmisa de Pinkie – liderul gruparii – catre unul dintre subordonatii sai. Iar in loc ca insasi “Fred” sa lase cu grija un bilet in localul in care lua masa de obicei, acesta a fost lasat de complicele lui Pinkie. Cartea de vizita este gasita de acea noua chelnerita, insa exista o problema. Ea i se destainuie chiar lui Pinkie cand vine sa investigheze treaba subordonatului sau ca omul ce a lasat biletul nu era jurnalistul cunoscut de la ziar – adica “Fred”.
Astfel, lucrurile iau o intorsura riscanta pentru sociopatul Pinkie care se vede nevoit sa ii inchida cumva gura chelneritei Rose – care stie prea multe. In aceasta situatie, mai mor cateva persoane, dar Rose este luata de sotie de catre Pinkie – o smecherie deoarece legea la acea vreme se referea la faptul ca sotiile nu sunt obligate de politie sa depuna marturie importiva sotilor acestora.
Si totusi ambitioasa Ida da si ea de Rose, o descoase si isi da seama din putinele vorbe ale chelneritei de ceea ce s-a intamplat cu adevarat. Punand cap la cap lucrurile, indrazneata femeie se tine scai de Rose, incercand sa o faca sa depuna marturie pentru infaptuirea dreptatii in cazul lui “Fred”.
Dar tanara este prea indragostita de Pinkie(si oarba din dragoste pe deasupra) ca sa ii faca vreun rau iubitului ei sot, zicand sa o lase in pace ca nu stie nimic.
Sinuciderea celor doi “indragostiti” este oprita iar in final se face dreptate
Liderul bandei de mafioti, sociopat si incapabil de a iubi cu adevarat, pune mereu in balanta ceea ce stie Rose si devotamentul ei. Incat, in cele din urma, Pinkie se hotaraste sa o faca pe Rose sa se sinucida, dandu-i de inteles ca o vor face amandoi, ca act de dragoste. Insa, Ida se afla mereu in spatele lor si reuseste sa o impiedice pe tanara de la moarte, punandu-se cu un detectiv si cu un tovaras complice al lui Pinkie pe urmele celor doi “viitori sinucigasi”.
In cele din urma dau de ei, Rose nu se mai sinucide(ea ar fi trebuit sa-si puna mai intai pistolul la tampla, evident) iar Pinkie moare in toiul acestei scene.
Desi urmand firul actiunii, iti doresti ca Ida sa rezolve cazul si sa justifice faptul ca moartea lui “Fred” nu a fost naturala, ci o crima, iti dorest in acelasi timp ca Rose sa isi dea seama de adevaratele sentimente ale lui Pinkie pentru ea si ca mariajul lor este la fel de fals ca iubirea dintre ei.
Doua femei asemanatoare ca forta, desi vazute in antiteza
Cele doua femei – personaje principale – ale romanului Brighton Rock de Graham Greene sunt conduse de aceeasi forta uimitoare, insa sunt prezentate in antiteza in aceasta carte de suspans.
Ida Arnold este o dama trecuta prin viata, ce a iubit si iubeste, dar care are un simt al justitiei mai ascutit decat orice. Porneste intr-o adevarata cursa de urmarire a lui Pinkie si a bandei sale, incercand sa scoata la iveala vinovatii si sa o determine pe Rose sa se indeparteze de sociopatul Pinkie, care de fapt nu o iubeste deloc.
Ida are o forta interioara uimitoare si este atat de indrazneata si cu dreptatea in minte incat nu se gandeste la piedici, ci vrea doar sa fie scos la iveala adevarul. Ea nu se da in laturi din a se afisa interesata de Rose, cu toate ca va starni atentia lui Pinkie, ce ar putea sa o ucida, din a-i interoga pe cei ce stiu despre uciderea lui “Fred” si de a intra chiar in “vizuina” mafiotilor, dandu-se drept mama lui Rose.
Ida nu se lasa usor si isi duce la capat planul, reusind sa smulga inca o potentiala victima a lui Pinkie de pe urma a toata tarasenia. Nu se lasa infranta nici de politia care ii zice ca totul este clar in moartea lui “Fred” si ca nu ar trebui sa dezgroape cazul.
Rose are o forta interioara la fel de mare ca a lui Ida, insa ea este manata de altceva in demersurile ei – atentia lui Pinkie si dragostea ei fata de el. Desi uneori are momentele ei in care pare sa isi dea seama de adevar(ca este doar o marioneta a lui Pinkie), cititorul dorindu-si de asemenea ca ea sa nu mai fie atat de orbita de dragoste si sa il dea in gat pe ucigas, Rose continua sa isi arunce singura praf in ochi.
Totusi, este de admirat aceasta ambitie, forta sau mai bine zis incapatanare cu care tine sa nu zica nimic despre dragul ei Pinkie si situatia din localul de unde a pornit tot. Oricine altcineva ar fi putut fi usor de determinat sa treaca de partea dreptatii si sa il “toarne” pe Pinkie si pe banda lui, dar ea este un martor mut pana la capat.
Acest lucru este demonstrat si de faptul ca accepta in cele din urma sa se sinucida alaturi de Pinkie, atunci cand el i-o cere. Nu se gandeste aproape nici un moment la ea, ci doar la iubirea si atentia pe care i-o da mafiotul adolescent persoanei ei.
Da, ambele femei sunt puternice in felul lor, dar si conduse de o forta diferita: Ida de dorinta de a face dreptate iar Rose de devotamentul ei fara margini pentru Pinkie. Desi ele sunt prezentate in antiteza in acest roman, din punctul meu de vedere ele sunt eroinele cartii Brighton Rock de Graham Greene.
Sunt personaje complexe si ambele au roluri determinante in actiune, desi fiecare dintre ele isi doreste altceva. Asta ma face sa sustin ca titlul romanului – Brighton Rock – se refera de fapt la taria de caracter si forta ca de piatra a femeilor din Brighton, care contureaza atat de bine intregul thriller.
Iata ce sustin alti mari scriitori despre romanul Brighton Rock de Graham Greene
“Graham Greene a fost unic in genul sau. El va fi citit si apreciat drept cronicarul cel mai de seama al constiintei si nelinistilor fiintei umane din secolul XX.” – William Golding
“Cunosc personajele lui Graham Greene mai bine decat ii cunosc pe majoritatea oamenilor din viata mea.” – John Irving
“Graham Greene e un scriitor care te invata sa scrii.” – Gabriel Garcia Marquez
Recomand aceasta carte celor care isi doresc sa citeasca ceva complex, cu o actiune plina de suspans, cu personaje a caror evolutie o vor urmari si pe care le vor uri sau iubi. in functie de preferinte. Este un thriller bun, cu accente politiste si personaje principale antagonice.
Lectura placuta!
Sursa foto: galerie personala
~ Kisses
1 thought on “Brighton Rock – Graham Greene. Doua femei asemanatoare ca forta”